Primăria Comunei Giulvăz

I .COMUNA GIULVAZ:

1.DATE ISTORICE

In anul 1860 se reînfiinteaza „ COMITATUL TIMIS " cu resedinta Timisoara, având 222 comune(localitati) organizate administrativ în 11 plasi. Localitatile GIULVAZ, IVANDA, RUDNA sunt Cuprinse în plasa centrala Timisoara. în anul 1925 - Legea pentru unificarea administrativa - reorganizeaza judetul Timis - Torontal, cu doua centre urbane si 246 comune rurale în 12 plasi. Cu aceasta organizare apare plasa GIULVAZ ce cuprinde 16 comune(localitati).
Aceasta organizare administrativa se mentine pâna la aparitia Legii nr. 5/ 6 septembrie 1950 când se înfiinteazâ „REGIUNEA BANAT" cele trei raioane :”- DETA, SÂNNICOLAU MARE, TIMISOARA”.
Comuna Giulvaz este cuprinsa în raionul DETA. (-GIULVÂZ - centru de comuna ; Ivanda, Rudna - sate apartinatoare ; - Crai Nou este catun apartinator de Rudna.) Anul 1956 prezinta localitatea CRAI NOU de sine statatoare.
Aceasta organizare administrativa se mentine cu unele modificari pâna în anul 1968, când cu Legea55/1968 se revine la organizarea administrativa teritoriala traditionala româneasca.( judet, municipii, orase, comune, sate.) Comuna Giulvaz în prezent cu localitatea Giulvaz centru de comuna si localitatile Crai Nou, Ivanda, si Rudna, localitati apartinatoare are o populatie de 3.025 locuitori. Suprafata teritoriului administrativ al comunei este de 10.508,00 ha. Suprafetele intravilanelor existente ale localitatilor apartinatoare sunt:
GIULVAZ - 186,41 ha
CRAI NOU - 68,60 ha
IVANDA - 154,67 ha
RUDNA - 108,69 ha
Dupa recesamantul general al locuintelor,populatiei si gospodariilor din anul 2002 situatia comunei Giulvaz este urmatoarea:

CLADIRI = 1079
LOCUINTE = 1103
GOSPODARII = 998
POPULATIE STABILA = 3025
Pe sexe
3025 = 1451 populatie de sex masculin si 1574 de sex feminin.

2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Comuna GIULVAZ este situata în partea de sud - vest a judetului TIMIS.
Se învecineaza la nord cu teritoriul administrativ al comunei PECIU NOU ; la est si sud - est, cu teritoriul administrativ al comunei CIACOVA , limita pe o mare lungime fiind râul Timis ; la vest si sud - vest cu teritoriile administrative ale comunelor FOENI si UIVAR.
Teritoriul comunei se afla situat în plina zona de câmpie joasa, câmpia CIACOVEI, cu altitudini cuprinse între 80,0 - 90,0 m. Teritoriul comunei integrat în partea de vest a tarii s-a format la începutul erei cuatemare în urmna unor mari framântari tectonice succedate de retragerea lacului Panonic ce ocupa întinsul ses de astazi al TISEI.
Alcatuirea litologica mentioneaza o mare eterogenitate de roci eruptive, metamorfice si sedimentare. Zona de câmpie, reprezentând fundul colmatat al lacului Panonic este formata dintr - o succesiune de straturi aluviale - argile, maline, lehnuri, nisipuri si pietrisuri dispuse pe un fundament eruptivo - cristalin.
Litologia diversa a zonei cât si nivelul freatic ridicat a determinat o mare diversitate a învelisului de sol .
Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 10° C -11° C, temperaturi medii de - 2° C în lanuarie si de 22° C - 24° C în iulie. Cantitatile medii anuale de precipitatii înregistrate sunt de 500-600 mm. Vânturile dominante sunt cele de nord, nord - est, est si sud - est.
Viteza medie este cuprinsa între 1,2 - 3,8m/sec.
Zapada prezinta grosimi medii de 20 - 50 cm , prima zapada începând cu luna noiembrie, ultima zapada în luna martie.
Din punct de vedere hidrografic, zona comunei GIULVAZ este traversata în partea sudica de cursul râuluiTIMIS. Harta zonarii seismice a Banatului încadreaza teritoriul comunei în zona „ C", cu coeficientul seismic corespunzator Ks = 0,20 si perioadele de colt Tc = 0,7- 1,8sec..
Vegetatia dominanta pe teritoriul comunei este cea ierboasa. Zonele cu arbori si arbusti sunt putine, situate în special în lunca Timisului. Fauna caracieristica este cea de stepâ reprezentata de rozatoare ca: popândaul, hârciogul, soarecele de câmp, cârtita. Pasarile întâlnite sunt: vrabia, pitpalacul, „graurul, cioara de semanaturi, uliul gainilor, cotofana. Fauna cinegetica reprezentata de: iepuri, fazani, gâste si rate salbatice, caprioarele si mistreti.

3. RELATII ÎN TERITORIU
Comuna GIULVAZ are în componenta patru localitati, GIULVAZ având rolul de resedinta de comuna, CRAI NOU, IVANDA, RUDNA sate componente.
Legatura cu comunele si localitatile învecinate este asigurata rutier si pe cale ferata.
Reteaua rutiera este urmatoarea:

- D.J. 593 ( D.N. 59 PECIU NOU - GIULVAZ - FOIENI ) - 31,5 km. din care pe teritoriul administrativ al comunei are 9,6 km.
- D.J. 693 B (Johanisfeld - Ivanda - Jebel - Otvesti) are o lungime totala de 54,0 km. din care pe teritoriul administrativ al comunei are 8,4 km.
- D.C. 192 (Ivanda - Giulvaz - Rudna - Gad ) cu o lungime totala de 14,0 km din care pe teritoriul administrativ al comunei are 10, 8 km.
- D.C. 203 (Sânmihaiu Român - Dinias - Sânmartinu Sârbesc - D.J. 693 B) cu o lungime totala de 21,06 km din care pe teritoriul administrativ al comunei 2,5 km. Comuna este traversata de linia C.F. Timisoara - Cruceni. Accesul calatorilor este asigurat prin halta GIULVÂZ, halta CEBZA si halta RUDNA.

Suprafata teritoriului administrativ este de 10.206,43 ha din care suprafata agricola reprezinta 92,75%
4. ACTIVITATI ECONOMICE
Activitatea economica de baza a comunei GIULVAZ este agricultura si zootehnia , activitati favorizate de pozitia comunei în plina zona de câmpie. Din totalul suprafetei comunei 92,75% este teritoriu agricol ca folosinta, cu 74,1% terenuri arabile si 22,4% pasuni.
Suprafata agricola pe locuitor este de 3,5 ha/ loc.
Formele de desfasurare a activitatii agricole sunt exploatatiile agricole cu urmatoarele tipuri:
- societati agricole cu personalitate juridica (4 societati agricole)
- asociatii familiale
- exploatatii individuale (2.122 exploatatii individuale), cu o medie de 2,5 ha/ exploatatie Ca locuri de munca la nivel de comuna agricultura detine 40,5% din total. Societatile comerciale existente - cu capital de stat sau privat sunt:
SC Epinex SRL; SC AGROMEC SA; S.A. AGROBADEN; S.A. TAMIS; MARION S.R.L, - MOARÂ; SC EUROFURAJ SRL Profilul productiei agricole al comunei prezinta dominant culturi de cereale ( grâu, porumb, secara, ovaz etc.) si legume.Cresterea animalelor este asigurata de sectorul particular.
4.1. Institutii publice, administratie, comert. servicii.
a. Invâtâmântul prescolar
GIULVAZ - functioneaza o gradinita
CRAI NOU - functioneaza gradinita
IVANDA - functioneaza o gradinita
RUDNA - functioneaza o gradinita
b. Invatamantul Scolar
GIULVAZ - Scoala este atestata în anul 1776. Cuprinde clasele I-VIII în limba româna.
- clasele l - IV
- clasele V - VIII
CRAI NOU - învatamântul scolar cuprinde clasele I - VIII.
- clasele l - IV
- clasele V-VIII
IVANDA - învatamântul scolar cuprinde clasele l - IV
RUDNA - învatamântul scolar cuprinde clasele l - IV.
c. Sanatate:
- în localitatea GIULVAZ - resedinta de comuna - functioneaza un Cabinet Medinina Generala cu asistenta în:

- medicina generala, adulti si pediatrie - 2 medici + 2 asistente
- stomatologie - 1 medic -
Aceasta unitate acopera problemele de sanatate ale întregii comune.
Localitatea Ivanda si Rudna dispun de câte un punct sanitar.
d. Cultura
In fiecare localitate a comunei Giulvaz functioneaza CASA NATIONALA cu sala de spectacole. Biblioteca publica exista în localitatea GIULVAZ numarul cartilor fiind peste 4000 volume.
e.Culte
Dotarile de cult existente în localitati sunt:
GIULVAZ
- Biserica ortodoxa construita în jurul anilor 1720 - 1725
- Biserica catolica
- Biserica penticostala
CRAI NOU
- Biserica ortodoxa
IVANDA
- Biserica ortodoxa construita în 1851 - monument de arhitectura
- Biserica catolica - constructie în ruina
- Casa de rugaciuni - cult penticostal
RUDNA
- Biserica ortodoxa
f. Comert, prestâri de seivicii
Prin privatizare dotarile comerciale au cunoscut o însemnata dezvoltare ; - au aparut o serie de spatii comerciale cu profil alimentar, nealimentar si de alimentatie publica, precum si activitati prestatoare de servicii, , statii PECO, autoservice. Aceste spatii au fost deschise în majoritate în case particulare prin amenajare. Toate localitatile comunei GIULVÂZ dispun de aceste spatii cu profil comercial.
g)Activitati finaciar bancare
în GIULVAZ functioneaza o filiala a C.E.C. S.A. Timis . In celelalte localitati nu exista unitati financiar- bancare.

h) Administratie, ordine publicâ, securitate
Primaria comunei Giulvaz este situata în zona centrala a localitatii Giulvaz cu un nr. de 11 angajati.
Ordinea publica este asigurata prin Postul de Politie Giulvaz cu un efectiv de 3 lucratori care acopera intreaga comuna.
i). Telecomunicatii
Comuna Giulvaz are doua oficii postale.
1. Oficiu postal GIULVAZ cu o agentie postala în IVANDA
2. Oficiu postal RUDNA ce acopera localitatea Rudna, Crai Nou si Gad.
j). Alte institutii
în localitatea GIULVAZ functioneaza un dispensar veterinar asigurând servicii pentru toata comuna.
5. Resursele de munca si populatia ocupata.
Grupa de vârsta apta de munca la nivelul comunei Giulvaz este de 1510 persoane, reprezentând 52,3 % din populatia totala. Având în vedere persoanele ce nu pot activa din diverse motive - handicap, pensie de boala, studenti, stagiu militar - se aplica o reducere de 10,0% rezultând un efectiv de 1360 persoane apte de munca la nivel de comuna.
Numarul locurilor de munca din comuna este de 247 locuri. Din acestea un numar de 25 locuri sunt ocupate de navetisti, forta de munca venita dinafara comunei. Din comuna pleaca pentru munca în alte localitati cca. 150 persoane.
Din populatia de 1360 persoane apte de munca ( dupa vârsta ) 222 persoane sunt ocupate în activitatile comunei si 150 persoane pleaca pentru munca în alte localitati din afara comunei.
Numaml total al populatiei ocupate este de 372 persoane. Numarul persoanelor neîncadrate este de 988 persoane.
Numarul persoanelor ce beneficiaza de prevederile legii nr. 416/2001-privind venitul minim garantat este de 253.
6. Alimentarea cu energie electrica
Localitatile comunei Giulvaz din punct de vedere al energiei electrice apartine de Sucursala de Distributie si Transport Energie Banat.
Pe teritoriul comunei, în localitatea Giulvaz este amplasata statia de transformare 110/20KV având o puterede16MW.


Giulvaz
Alimentarea cu energie electrica a localitatii este rezolvata prin cele doua posturi de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aeriene amplasate pe vatra satului. Aceste posturi de transformare sunt legate prin linii de 20 KV aeriene. Lungimea retelelor de medie tensiune este de cca. 2,0 km .Posturile de transformare sunt încarcate cca 80 % din capacitate.
Liniile electrice de distributie de joasa tensiune(0,4 kv) având o lungime de 10,5 km satisfac necesitatile energetice actuale ale localitatii.
lluminatul public pe strazile din localitate este de tip incandescent si cu becuri cu vapori de mercur.

Rudna
în localitate exista doua posturi de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aeriene amplasate pe vatra satului. Aceste posturi de transformare sunt legate prin linii de 20 KV aeriene. Lungimea retelelor de medie tensiune din localitate este de cca. 1,5 km .Posturile de transformare sunt încarcate cca 60 % din capacitate.
Liniile electrice de distributie de joasa tensiune(0,4 kv) având o lungime de 7,6 km satisfac necesitatile energetice actuale ale localitatii.
luminatul public pe strazile din localitate este de tip incandescent si cu becuri cu vapori de mercur.
Crai Nou
Alimentarea cu energie electrica a localitatii este rezolvata printr-un post de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aerien amplasat pe vatra satului. Acest post de transformare este legat la linia de 20 KV aeriena Giulvaz Crai Nou. Lungimea retelei de medie tensiune este de cca. 1,0 km .
Liniile electrice de distributie de joasa tensiune(0,4 kv) având o lungime de 5,0 km satisfac necesitatile energetice actuale ae localitatii.
lluminatul public pe strazile din localitate este de tip incandescent si cu becuri cu vapori de mercur.
Ivanda
Pe vatra satului exista un post de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aerian. Acest post de transformare este legat la reteaua de medie tensiune 20 KV printr-o retea de nnedie tensiune de cca. 1,5 km
Liniile electrice de distributie dejoasa tensiune(0,4 kv) având o lungime de 7,7 km satisfac necesitatile energetice actuale ale localitatii
7. Alimentarea cu apa :
a) Giulvaz
în prezent localitatea Giulvaz dispune de un sistem de alimentare cu apa format din :
- captare , dintr-un put forat de adîncime (103 m), echipat cu o electropompa sumersibila
- statie de pompare cu hidrofor, echipata cu trei electropompe si un -cazan hidrofor de 3150 l
- retea de distributie în lungime de aproximativ 4,0 km , realizata din teava de otel cu Dn = 80 mm b) Ivanda
Dintre satele apartinatoare comunei Giulvaz, doar Ivanda beneficiaza de un sistem de alimentare cu apa alcatuit din:
- captare , dintr- un put forat de mare adâncime (300 m), echipat cu o electropompa submersibila
- statie de pompare cu hidrofor, echipata cu trei electropompe si un cazan hidrofor de 1600 l.
- retea de distributie în lungime de aproximativ 2,7 km , realizata din teava de otel cu Dn = 80 mm si echipata cu cismele publice si hidranti de incendiu exteriori , amplasati din 100 în 100 de metri
- rezervor de înmagazinare a apei, cu o capacitate de 150 m3, care are rol +de compensare orara si de înmagazinare a rezervei de incendiu


Localitatile CRAI NOU si RUDNA nu dispun de un sistem de alimentare cu apa.

8. Canalizare:
în prezent comuna Giulvaz precum si localitatile apartinatoare Ivanda , Rudna si Crai Nou , nu beneficiaza de un sistem de colectare a apelor uzate menajere si pluviale si de statii de epurare

9. ECHIPARE EDILITARA
9.1. Gospodarirea apelor:
Pe teritoriul comunei Giulvaz exista sistemul de canale de desecare Giulvaz - Rudna aflat în administrarea SNIF Timis.
Suprafata ocupata de sistemul de desecari si drenaje este de 5643,0 ha.
Reteaua de desecare este constituita din canale deschise, cu sectiune trapezoidala, adâncimea fiind variabila între 1,2 - 1,6 m. Cuprinde si cele doua statii de pompare aferente Rudna si Rudna Vest.
Lucrarile de drenaj sunt cuprinse în zona Rudna - Giulvaz

9.2 Telefonizare
Numarul abonatilor telefonici pe total comuna este de 341 defalcat pe localitati dupa cum urmeaza:Giulvaz 170 de abonati,Ivanda 57 de abonati,Rudna 71 de abonati,Crai-Nou 43 de abonati . centrala telefonica se afla in localitatea Giulvaz fiind o centrala de tip Ericcson digitala.

Localitatea Giulvaz este racordata la o retea de difuzare a televiziunii prin cablu asigurata de SC Eurocable SRL.


10. ZONE CU RISCURI NATURALE
Pe teritoriul comunei GIULVAZ nu sunt semnalate, inventariate sau delimitate zone cu riscuri naturale.
Pe teritoriul comunei nu au fost semnalate fenomene de alunecari de teren sau prabusiri de teren. Zona de lunca a râului Timis este expusa inundatiilor în perioada de topire a zapezilor sau în perioada cu ploi abundente. Viiturile de amploare sunt stavilite de catre îndiguirile existente, îndiguiri ce protejeaza si localitatile RUDNA si CRAI NOU.
a) Resursele de apa
Apele subterane, respectiv orizontul freatic este cantonat la o adâncime medie ce variaza între 1 – 3 m cu grosimea depozitului de apa pâna la 20,0m, acumulari rezultate parte din precipitatii, parte din surplusul de apa creat în timpul viiturilor. Hidroizohipsele apelor freatice în câmpia joasa au valori cuprinse între 74 si 93 -directia generala de miscare a fluxului subteran fiind de la nord-est spre sud-vest.
Nivelul maxim al apelor freatice se produce la topirea zapezilor si în primavara (martie, aprilie) când cad precipitatii cu valori mai însemnate.
Modulul scurgerii subterane este scazut (0,51/sec/km2).
Mineralizarea apelor creste, (1500mg/l) spre sud-vestul câmpiei Timisului, de asemenea cresc si valorile duritatii apei.
Sub aspect chimic apele sunt în general bicarbonatate.
Apele de adâncime au caracter artezian în aceasta zona (de la 100m în jos).
în zona localitatii IVANDA apar la zi ape termominerale magneziane potabile.
b) Vegetatia
în ansamblu teritoriul comunei GIULVAZ se poate zona în:
terenuri agricole cu soluri fertile si conditii climatice,favorabile, predominând tipul de agricultura cu
profil cerealier. - terenuri cu pâsuni întinse (si zona de lunca a Timisului) unde se practica o agricultura de tip pastoral. Autor:Criste Gavril